Voi trece direct la impresiile lăsate de mândria roşie a celor de la Recaş, deoarece îmi inchipui că orice iubitor de vin autohton ar trebui să ştie destule despre vinul în cauză. Dar iată pe scurt o mică trecere în revistă a profilului: cupaj de Cabernet Sauvignon şi Merlot, doar 12 000 de sticle produse, proces de producţie asemănător vinurilor Amarone.
Vinul a fost carafat în jur de 4-5 ore, pentru a nu mai avea impresia că l-am prins într-o pasă proastă sau că a fost dezamăgitor de-a dreptul.
Culoare: roşu-rubiniu foarte intens.
Nas: a evoluat destul de mult pe parcursul degustării; a trecut de la un puternic iz de alcool (15,5 %, apropos) şi lemn, la note de pământ, piele, curmale, coacăze şi vişine negre extrem de coapte. Unele senzaţii dulcege, dar nu la modul deranjant.
Gust: atac puternic, structură bogată şi foarte concentrată, fructe confiate, stafide, cacao. După acest atac agresiv, au apărut ca un tăvălug şi taninurile extrem de puternice şi de ferme, doar o idee amărui. Am zis că mi-au trecut Panzerele peste papile. Ştiu că taninurile pot deranja pe mulţi dar, pentru mine cel puţin, prezenţa lor a fost salutară. Post-gust intens, dominat de vişine coapte, ciocolată şi cafea; final lung şi expresiv.
La final, nu pot decât să-i felicit pe cei de la Recaş pentru grija arătată acestui Cuvee Uberland. De obicei, sunt foarte zgârcit cu laudele, mai ales când vine vorba de vinurile autohtone…
