Lumea vinului își are termenii, limbajul propriu. Fie că vorbim despre cuvinte folosite spre a descrie caracteristicile unui vin, fie că ne referim la acele sintagme pe care cunoscătorii – și nu numai, le utilizează pentru a exprima diferite situații sau aspecte din industria vinului, o explicare a noțiunilor importante legate de acest domeniu se impune ca un demers publicistic destinat celor care doresc să cunoască toate subtilitățile unei lumi aparte.
Cele două seturi de termeni fac referire, pe de-o parte, la poezia licorii, pe de cealaltă parte, la povestea tehnologică.
Dicționarul vinului de la A la Z continuă astăzi cu termenii care încep cu litera F.
POEZIA LICORII
Feminin. Un vin feminin are arome delicate şi subtile și o textură mătăsoasă.
Fineţe. Un termen extrem de subiectiv. Noțiunea de finețe este folosită des pentru a descrie vinuri de mare calitate, bine echilibrate.
Ferm. Vinul ferm conține taninuri mai mult decât sesizabile, dar mai puţin decât deranjante.
Flasc. Vinul flasc este un vin care nu are aciditate.
Foxat. Vinul foxat prezintă un defect care provoacă mirosuri asemănătoare cu cele ale animalelor sălbatice.
Fructat. Termenul „fructat” nu este acceptat de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. Fructat desemnează un vin cu arome puternice de fructe. Preferabil totuşi termenului „fructuos”, a cărui unică definiţie este legată de eficienţă: care dă rezultate, profitabil, rodnic.
POVESTEA TEHNOLOGICĂ
Fenoli. Fenolii reprezintă acea clasă de substanţe întâlnite în pieliţa, sâmburii şi ciorchinii strugurilor. Fenolii au o contribuţie vitală în determinarea culorii, texturii şi aromelor vinului. Din această clasă fac parte taninurile şi antocianii.
Fermentat în baric. Un vin fermentat în butoaie de lemn (baricuri), faţă de marea majoritate a vinurilor, fermentate în vase mari de oţel inoxidabil sau vase de beton.
Fermentare completă. Fermentarea completă este aceea neîntreruptă artificial, care duce la epuizarea completă a zaharurilor și, implicit, la producerea de vinuri seci.
Feuillette. Butoiul Feuillette este un tip de butoi de stejar cu o capacitate de 114 litri în Burgundia şi de 132 de litri în Chablis.
Filoxera. Filoxera este o insectă subterană care omoară viţa-de-vie atacându-i rădăcina. Zonele de pe rădăcina viţei înţepate de către filoxeră se transformă într-un „calus” prin care nu se mai realizează absorbţia substanţelor nutritive din sol. După un număr de înţepături, planta moare.
Filtrare. Prin procesul de filtrare se înlătură particulele nedorite din must sau din vin.
Fine wine. Un termen relativ străin pieţei româneşti. Deşi traducerea literal pentru „fine wine” este de „vin bun” sau „vin foarte bun”, termenul internaţional se referă la un procentaj infim din producţia anuală la nivel global.
Flying winemaker. Flying winemaker-ul este un oenolog / vinificator care călătoreşte frecvent în toată lumea, controlând producţia din mai multe podgorii, aflate la mare distanţă unele de altele. Termenul s-a consacrat în anii 1980-1990, când vinificatorii australieni au început să zboare în emisfera nordică – Europa şi SUA, pentru a lucra şi în perioada august – octombrie, când cramele din emisfera sudică se află în pauză vegetativă.
Flută. Un termen de jargon (din fr. flute). Fluta este un pahar pentru vinuri spumante, cu picior înalt şi cupă îngustă.
Fortifiat. Vinul fortifiat conține un adaos de alcool. Adaosul se face, de obicei, pentru a preveni refermentarea vinului.
Frizzante. Frizzante este termenul italian pentru vinurile semi-spumante sau spumoase. Legal, vinurile frizzante pot fi produse atât prin fermentaţie secundară, în sticlă sau în tanc, cât şi prin adaosul de dioxid de carbon. În funcţie de metoda de fabricaţie aleasă, presiunea în interiorul sticlei variază între 0,5 şi 4,5 atmosfere, faţă de media de 6 atmosfere- cea a vinurilor spumante produse prin metoda tradițională în regiunea Champagne.
Frizzantino. Termenul italian frizzantino se folosește pentru vinuri cu o efervescenţă foarte redusă, mai mare decât a unui vin liniştit, dar mai mică decât a unui frizzante. Sunt identificate, de obicei, în urma depunerii de bule pe peretele paharului, fără a avea „spuma” specifică vinurilor spumante.
Mulțumiri prietenului nostru, somelierul Sergiu Nedelea, care ne-a pus la dispoziție acest mic dicționar, publicat în premieră în „Caiet de Somelier”, suportul de curs al școlii sale de somelieri (www.curssomelier.ro).
