Vinuri româneşti interesante: Fetească Neagră Private Reserve 2008 – Halewood

Ȋntotdeauna am considerat că această gamă de la deja defunctul Halewood (acum, Iconic Estate), precum şi cea denumită Special Reserve, sunt uşor subapreciate pe la noi. La Special Reserve, mă refer la sticla uşor bombată, pentru că mai există şi o variantă care se numeşte fix la fel, dar este prezentă ȋn sticle clasice tip Bordeaux. Cei de la Halewood ar cam fi trebuit să-şi facă puţină ordine ȋn gamele cu pricina, deoarece se pot crea confuzii destul de mari ȋn rândul cumpărătorilor.

Culoare rubiniu intens, cu tente vişinii şi fără urme evidente de maturitate. Nasul a fost interesant, mai ales că a avut o evoluţie cam ciudată ȋn pahar. Debutează cu note de fructe de pădure, prună proaspătă dar şi afumată, nuanţe lemnoase foarte bine integrate şi condimente pudră. Parcă şi o idee de măsline negre. După circa jumătate de oră, toate acestea sunt date la o parte, pentru a intra ȋn scenă piperul negru. Dar şi acesta se transformă aproape imediat ȋntr-o senzaţie puternică de pastă de ardei roşii iuţi. Nu exagerez, exact asta am simţit, mai ales că am destule borcane cu aşa ceva prin casă. Totul se termină apoteotic cu mult pământ reavăn. Gustativ, am avut de-a face cu un vin destul de echilibrat şi bine integrat, cu o concentraţie bună de fructe roşii bine coapte, vişine şi condimente. Aciditatea este bună, taninurile fine ȋncă prezente, iar finalul scurt-mediu este unul suculent cu cireşele negre ȋn prim-plan, dar şi cu o uşoară notă migdalată.

Per total, o Fetească Neagră mai mult decât decentă, cu o uşoară bătaie spre Merlot pe alocuri, dar cu lemn bine integrat, ceea ce-i mare lucru la acest soi. Să nu uităm ca a petrecut 12 luni la baric, asta ȋnsemnând ucidere din culpă pentru multe alte exemplare din soiul respectiv.