Adalbert Marton, oenolog la Crama Aramic şi cu experienţă profesională în Italia, organizează şi anul acesta, la fel ca anul trecut, cursuri de tăiere Guyot-Poussard pentru viţa-de-vie. Care sunt avantajele acestui tip de tăiere şi contra căror boli protejează planta, aflăm în cele ce urmează.
Un pic de istorie
Tipul de tăiere Poussard a fost pusă la punct de un viticultor francez, la începutului secolului XX. Este o variantă a tipului Guyot, însă mutilează mai puţin şi nu întrerupe fluxul de sevă prin plantă. Tăieturile nu sunt de mari dimensiuni, ceea ce limitează intrarea agenţilor patogeni în ineriorul plantei. Metoda dă rezultate bune şi pentru evitarea bolii viţei-de-vie numită Esca – sau apoplexia viţei-de-vie, care afectează butucii bătrâni.
Teorie şi practică
În fiecare februarie, pe Dealurile Silagiului (jud. Timiş), la Crama Aramic, Adalbert Marton dă lecţii celor care vor să se familiarizeze cu tipul de tăiere Guyot-Poussard. Cusurile durează o zi, costă 390 de lei de persoană şi se ţin cu grupe de 15-20 de persoane. Anul acesta, primul curs a avut loc deja la începutul lui februarie, următorul urmând a se ţine la Institutul de cercetare-dezvoltare pentru viticultură şi vinificaţie Valea Călugărească, pe 28 februarie. „Chiar dacă oamenii mai învaţă despre Guyot-Poussard la şcoală, învaţă mecanic, fără să ştie de ce taie acolo unde taie“, explică Marton. Cursul, care durează o zi şi costă 390 de lei de persoană, are o parte teoretică şi una practică, în vie. „Am nişte slide-uri şi le arăt cursanţilor partea teoretică. Apoi, despic plantele şi arăt ce se întâmplă în interiorul lor în urma acestor tăieturi. Arăt cum se gestionează planta tânără, pentru ca oamenii să înţeleagă apoi reconversia. Asta, pentru că mulţi nu mai au plantaţii tinere ca să înceapă de la zero, au deja plante mature pe care deja au făcut greşeli la tăiere. Şi atunci se poate face reconversia, de la vechiul sistem de tăiere se poate trece la cel nou“, adaugă oenologul Cramei Aramic. „E bine să învăţăm de la francezi şi de italieni, să evităm greşelile lor şi să recuperăm un timp preţios“, punctează el. Înscrierile la cursul lui Marton se fac pe adresa adalbertmarton@yahoo.it
Vinul bun începe din vie
Apropo de învăţătură, oenologul de la Aramic este convins, ca mulţi alţii de altfel, că vinul bun începe în vie: „Eu vin din şcoala italiană de vinificaţie şi fac vinurile cu ce mă ajută zona, cu ce mă ajută anul. Vin şi dintr-o şcoală de biodinamică, în care natura e foarte importantă. Ideea e aşa: dacă am strugurii sănătoşi, 80 la sută din lucru e făcut deja. Anumite principii din biodinamie le-am introdus deja în vie. Spre exemplu, am convins proprietarii cramei să scoată erbicidele, care sunt foarte periculoase, şi ei au fost de acord“.
Agape, artă & natură, un proiect de suflet
Pe lângă vinurile pe care le face pentru Aramic, Adalbert Marton mai are şi un proiect de suflet, numit Agape, artă & natură. A creat un brand propriu, CabS 2016 – doar 1.600 de sticle numerotate. Vinul este un cupaj de 90 % Cabernet Sauvignon cu 10 % Shiraz, iar eticheta, realizată de designerul timişorean Ovidiu Hrin, a primit o distincţie americană din partea Type Directors Club din New York. La ora actuală, Marton lucrează şi la un vin alb, un Sauvignon Blanc fără drojdii selecţionate. Lansarea va avea loc la Silagiu, în zona de vinificare a Cramei Aramic. Se vor face degustări printre tablouri şi sculpturi realizate de diverşi artişti. „Agape, artă & natură nu înseamnă doar vin, vinul este numitorul comun care uneşte crama, şcoala şi atelierul de artă“, spune Marton. Cu siguranţă că vom mai auzi de toate acestea!
