La începutul lui noiembrie anul trecut, Republica Uzbekistan a devenit cel de-al 47-lea membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, OIV. Astfel, Uzbekistanul întăreşte prezenţa ţărilor din Asia Centrală în sânul organizaţiei care îşi are sediul la Paris. După această țară, o altă republică asiatică se pregăteşte să urmeze procedura de aderare…
Un sector vitivinicol în plină transformare
Aşa cum a indicat ministrul uzbek al afacerilor externe, Abdulaziz Kamilov, ţara sa doreşte să contribuie la eforturile guvernului de a dezvolta un sector vitivinicol în plină transformare, sector care face parte dintr-un plan de dezvoltare susţinut de preşedintele republicii. Cu ocazia unui întâlniri cu ambasadorul Uzbekistanului în Franţa, directorul general al OIV Jean-Marie Aurand a felicitat aderarea acestei ţări, care este cel mai important producător de struguri din Asia Centrală şi unul dintre liderii exportului de struguri proaspeţi. Directorul general al organizaţiei a reamintit că recepţia oficială a acestui nou membru OIV se va face cu ocazia adunării generale a OIV, care va avea loc la Punta del Este, Uruguay,la data de 23 noiembrie 2019.
Cele mai apreciate soiuri
Producţia de struguri proaspeţi este concentrată în special în sudul ţării, în Samarkand, în regiunile Surkahandarya şi în valea Ferghana. Acolo, cultura de viţă-de-vie prosperă, graţie unei lungi perioade calde care durează din primăvară până în toamnă şi care facilitează producţia a circa 40 de soiuri. Printre soiurile cele mai apreciate se numără Soyaki şi Bayan-Shirin (folosite în special pentru spumante şi distilate din vin), Saperavi şi Rkatsiteli (pentru vinuri liniştite) şi May Black, Rosy Muscat şi Hindogni (vin de desert). Strugurii de masă cei mai populari sunt Khusayni, Rizamat, Kishmish şi Damskiy palchik.
Struguri proaspeţi şi stafide
În cadrul planului guvernamental de dezvoltare, suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie a crescut în ultimii ani, atingând 133.000 de hectare (2013). Producţia de struguri este de 1.322.000 de tone (2013) şi continuă să crească, graţie noilor culturi. Statisticile arată că 73% din producţie e consumată pe plan local, sub formă de struguri proaspeţi, şi 4 % e exportată. Restul cantităţii (23 %) e folosită pentru producţia de suc de struguri, vinuri şi distilate din vin. Cel mai mare producător din ţară este compania Uzvinsanoat, care grupează 120 de întreprinderi de prelucrare a strugurilor, din care 83 de crame. Trebuie spus că Uzbekistanul produce şi stafide, circa 60.000 de tone anual, din care jumătate merg la export.
Se pregăteşte Kazahstanul
Tot în toamna lui 2018, o altă ţară din Asia Centrală şi-a exprimat intenţia de a adera la OIV. Este vorba despre Kazahstan, care se laudă cu tradiţia sa în domeniul vitivinicol şi care îşi exprimă intenţia de a-şi dezvolta mai puternic acest sector, în contextul unui plan strategic pentru agricultură conceput de preşedintele Nursultan Nazarbayev. Ţara doreşte să devină un jucător global în domeniul producţiei bio. Trebuie reamintit că, dintre ţările Asiei Centrale, Azerbaidjanul, Armenia şi, recent, Uzbekistanul reprezintă, la nivelul OIV, sectorul viti-vinicol din acestă parte a lumii.
Ce este OIV?
Pentru cei care nu știu, OIV este o organizație interguvernamentală cu caracter științific și tehnic și cu competențe recunoscute în domeniul viei, vinului, băuturilor pe bază de vin, strugurilor de masă, stafidelor. Organizația este compusă la ora actuală din 47 de state care reprezintă peste 85 % din producția mondială de vin și 80 % din consumul mondial.
