Când un producător se lansează în oenoturism, una din marile provocări este punerea la punct a detaliilor de care depinde succesul demersului: formarea personalului, găsirea punctelor de interes şi a discursului adecvat, preţul asociat tipului de tururi oferite, orarele de vizită şamd. Pentru a scăpa de toată această bătaie de cap, câteva crame din Lumea Nouă au găsit soluţia: aşa-numitul self-guided tour.
Un intinerar gratuit
În cramele moderne, oaspeţilor li se propun două modalităţi rapide pentru a afla mai multe informaţii despre istoricul locului şi despre vinuri. Oamenii fie sunt invitaţi într-o sală de degustare mare, amenajată într-un mod foarte pedagogic, astfel încât povestea locului să fie parcursă rapid, fie li se oferă opţiunea de tip DYI (Do It Yourself). A doua variantă e preferată de câteva crame din Australia şi Noua Zeelandă: vizitatorii au ocazia să descopere singuri – şi gratis! – punctele de interes, pe un traseul prestabilit, atent securizat şi bine marcat. Fiecare punct de interes e indicat de panouri pe care e afişată informaţia sau de ecrane tactile interactive.
Banii se duc la degustare
Un astfel de traseu poate să înceapă din vie, să continue prin zona de producţie şi prin clădirile administrative şi să se sfârşească în sala de degustare sau la buticul de unde pot fi achiziţionate sticlele cu vin. Turiştii au ocazia să parcurgă itinerarul în ritmul lor, poposind doar în zonele care le suscită cu adevărat interesul. Metoda prezintă avantaje certe: nu mai e nevoie de zeci de telefoane de ambe părţi pentru rezervări şi pentru a stabili ora de întâlnire, nu mai contează cât de eterogen e grupul, nu mai e nevoie de ghizi specializaţi, care să fie permanent la dispoziţia muşteriilor, iar organizatorii nu-şi mai bat capul cu găsirea preţului adaptat fiecărei situaţii în parte. În plus, pentru că vizita e gratuită, oaspeţii îşi cheltuie cu mai multă uşurinţă banii pentru o sesiune de degustare, pentru a lua masa la faţa locului sau pentru a cumpăra vin.
Fără întrebări, fără zâmbete
Dacă foloasele sunt clare, la fel de clar este faptul că vizitele autoghidate necesită investiţii importante, chiar dacă acestea se amortizează pe parcurs. Sunt crame care, încă din momentul proiectării lor, au luat în consideraţie traseele special amenajate, destinate oaspeţilor. Cârcotaşii susţin că vizitele fără ghid dezumanizează relaţia cu clientul: lipsesc anecdotele, zâmbetele, întrebările, iar muşteriul este privat de căldura unei vizite clasice.
Spumante şi turism în Yarra Valley
Domeniul Chandon din Yarra Valley, Australia, oferă, probabil, cel mai bun exemplu de vizită fără ghid. Întâmpină, anual, peste 250.000 de persoane, într-o clădire care a fost amenajată special în acest scop. Doritorii pot parcurge un traseu pe o pasarelă securizată, care trece prin principalele puncte de interes. Turiştii descoperă etapele elaborării vinului graţie unor ecrane tactile interactive, fără a jena personalul care roboteşte prin cramă. Informaţiile oferite pe ecran sunt în mai multe limbi – engleză, franceză, germană, japoneză şi chineză. Turul se sfârşeşte în Green Point Room, sala unde oaspeţii sunt invitaţi să se bucure de vinurile şi spumantele casei. Degustarea a 6 vinuri costă 12 AUD (dolari australieni) de persoană, jumătate din sumă fiind returnată dacă muşteriul cumpără vin. Pentru grupurile de maximum 10 inşi, vizitele se fac fără rezervare prealabilă.
