Doar 12 soiuri de viţă-de-vie – adică, 1 % din soiurile disponibile – ocupă grosul podgoriilor din lume. Cercetările sugerează că o pârghie pentru a adapta viticultura la schimbările climatice este exploatarea diversităţii soiurilor-Cenuşăreasă. Acestea sunt cultivate mai rar, deci sunt mai puţin cunoscute consumatorului.
Neplăcutele efecte ale încălzirii globale
Deficit hidric accentuat în vie, recolte devansate, vinuri cu concentraţie alcoolică mare şi cu aciditate scăzută, profiluri aromatice neobişnuite… Activităţile vitivinicole sunt deja afectate de schimbările climatice, iar studiile încearcă să afle care sunt pârghiile pentru o adaptare eficientă. Cercetătorii francezi de la INRA (Institutul Naţional de Cercetare Agronomică), împreună cu colegii americani de la Universitatea Harvard şi cu cei suedezi de la LUCSUS (Centrul pentru Studii de Sustenabilitate, Universitatea Lund) au încercat să afle dacă exploatarea diversităţii soiurilor mai puţin cunoscute – în sensul de a încuraja utilizarea lor pe scară mai mare, în podgorii – poate fi soluţia.
O colecţie de referinţă în Franţa
Cercetătorii au folosit informaţiile stocate în cadrul Centrului de Resurse Biologice ale Viţei-de-Vie (CRB-Vigne) din Vassal-Montpellier, Franţa. Aceasta este cea mai importantă colecţie ampelografică din Franţa şi, prin dimensiunea şi bogăţia sa, este una de referinţă la nivel mondial. (Precizare: ampelografia este ştiinţa care cuprinde trei ramuri complementare: 1.descrierea şi identificarea soiurilor de viţă-de-vie, 2. studiul evoluţiei soiurilor şi a relaţiilor care există între ele, 3.estimarea potenţialului lor agronomic, tehnologic şi genetic.) Colecţia cuprinde plante provenind din 54 de ţări viticole, adică 2.700 de soiuri, 350 de soiuri de viţă-de-vie sălbatică, 1.100 de hibrizi interspecifici, 400 de tipuri de portaltoi şi 60 de specii de vitacee (plante lemnoase, agățătoare, care au ca prototip vița-de-vie). Cercetătorii cu coroborat informaţiile obţinute din colecţia franceză cu cele dintr-o bază de date a cercetătorilor australieni, care descrie distribuţia mondială a soiurilor cultivate.
China şi obsesia pentru Cabernet Sauvignon
Analiza globală a celor două tipuri de informaţii a permis să se constate că viticultorii din lume profită astăzi doar într-o măsură extrem de mică de diversitatea genetică a viţei-de-vie. (În paranteză fie spus, situaţia este aceeaşi şi pentru alte tipuri de culturi: de banane, de cacao, de cafea şamd). Cu alte cuvinte, doar 12 soiuri de viţă-de-vie din cele 1.100 cultivate (ceea ce înseamnă 1 %) acoperă cele mai mari suprafeţe la nivel mondial (45 % din suprafeţele cultivate). În anumite ţări, precum China, Australia, Noua Zeelandă, acest infim procent ocupă 80 % din teritoriul cultivat cu viţă-de-vie. O situaţie extremă se înregistrează în China, unde trei sferturi din suprafaţa cultivată cu viţă-de-vie este dedicată unui singur soi, Cabernet Sauvignon!
Soiuri cu comportament mai bun la secetă
Datele arată că, dintre cele 1.100 de soiuri disponibile în înreaga lume, unele se adaptează mai bine temperaturilor ridicate şi au un comportament mai bun la secetă decât cele 12 soiuri-vedetă. Este deci important să se facă experimente în fiecare ţară, pentru a evalua potenţialul diverselor soiuri în raport cu schimbările climatice prezente şi viitoare. Francezii fac deja asta, în cadrul unui dispozitiv experimental pus la punct de Institutul Ştiinţelor Viei şi Vinului (ISVV), care urmăreşte potenţialul de adaptare a 50 de soiuri la condiţiile pedoclimatice bordeleze.
Intră în scenă viticultorii şi consumatorii
Studiul sugerează necesitatea de a implica într-o mai mare măsură viticultorii, în cadrul testelor de evaluare a noilor soiuri. În Franţa, spre exemplu, viticulturii sunt încurajaţi să-şi împărtăşescă observaţiile de pe teren asociaţiilor profesionale, pentru elaborarea unor strategii care să fie implementate cât mai rapid. În acest sens, în anumite regiuni din Europa vor fi schimbate inclusiv reglementările referitoare la denumirile de origine protejată. Chiar şi consumatorul va trebui să-şi adapteze obiceiurile de consum, să fie mai flexibil şi să se arate gata să încerce noi vinuri, elaborate din soiuri cu care e obişnuit mai puţin.
