Încă din 1874, la Avereşti se înfiinţează o plantaţie modernă. Astfel, podgoria Avereşti, deseori asimilată pe deplin Huşiului, îşi capătă o nouă identitate. Proprietarul de atunci, Ştefan Negruzzi, are iniţiativa de a planta 30 de hectare nu numai cu soiuri autohtone, ci şi cu soiuri aduse din Franţa. Odată cu aceste soiuri, Negruzzi a „importat” şi un specialist horticultor francez, inginerul Réné Faure. Nu se ştie dacă vechimea atestată documentar a podgoriei sau, pur şi simplu, terroir-ul de aici, de altitudine ridicată, cu climat răcoros, prielnic obţinerii vinurilor seci şi de mare aciditate (11-12 g/l acid tartric), l-au atras pe specialistul francez.
Cert este că poziţionarea viilor Avereştiului este una fericită, în proximitatea pădurilor dominate de tei, şi unde extremele climatice sunt îmblânzite, devenind un loc propice pentru soiurile de viţă autohtone (Zghihară de Huşi, de exemplu), dar şi pentru soiurile internaţionale.
Pentru a asigura o producţie ridicată an de an, ing. Faure a introdus primul sistem de irigaţie a viţei-de-vie din ţară. Apa era împinsă în sistem cu ajutorul unui „berbec hidraulic” (invenţie a marelui savant român Gogu Constantinescu), care se autoenergiza hidraulic sub presiunea apei (diferenţa de nivel era de 100 m, iar pe atunci nu exista curent electric).
Tot în acea perioadă s-a construit şi crama-pivniţă care are un culoar de aproape 150 m, prevăzut cu 5 arcade din piatră şi 10 hrube secundare. La construirea acesteia s-au folosit cărămidă şi un amestec de nisip şi lut, cu proprietăţi speciale de absorbţie a umezelii.
Boierul Negruzzi a valorificat frumuseţea zonei şi prin ridicarea unui conac boieresc ce a reuşit să se păstreze până în ziua de azi, devenind o emblemă a Cramei Avereşti. în curtea conacului, boierul a înfiinţat un parc dendrologic cu specii de castan, tei şi salcâm, care rezistă vremurilor, alături de câteva specii rare aduse din străinătate.
Pe atunci, vinurile de Avereşti erau cunoscute şi apreciate până la Viena, unde boierul Negruzzi le prezenta cu mândrie la diferite ocazii: baluri, ieşiri la vânătoare şi serate.
În fiecare an o sticlă din primul vin obţinut este îngropată în locul cel mai răcoros al pivniţei, ca ofrandă adusă ctitorului cramei şi plantaţiei.
După marea naţionalizare, proprietatea boierului a trecut la G.A.S. Avereşti şi mai apoi la I.A.S. Huşi.
Odată cu privatizarea, I.A.S.-ul Huşi a fost împărţit în ferme viticole, centrul de la Avereşti fiind cumpărat şi mai apoi vândut actualului proprietar, Constantin Duluţe, în anul 2000. Imediat după alocarea fondurilor europene, societatea a cerut finanţare pentru replantare, înfiinţarea unei linii de îmbuteliere şi investiţii în ferme, de 9 milioane de euro în total.
Strugurii se recoltează când ajung la maturitate, în jurul datei de 20 septembrie, la un conţinut mediu de zahăr de 185g/l. Culesul se desfăşoară în prima parte a zilei şi durează în jur de 3 săptămâni. îmbutelierea şi livrarea se fac începând cu prima lună de iarnă.
Proprietarul doreşte să valorifice aciditatea naturală a vinurilor de aici şi prin producerea unor spumante. Prin procesul de vinificare şi datorită terroir-ului potrivit pentru obţinerea unei acidităţi mai ridicate, vinul de Zghihară, repre- zentativ pentru vinurile seci de Huşi, s-a individualizat foarte bine, mulţi consumatori căutând deja Zghihara de Avereşti. De la acest soi, care a cunoscut în trecut o mare răspândire, s-a adoptat şi în prezent tiparul generic pentru vinurile seci de aici.
Anul înfiinţării:1874 / 2000
Proprietar: Constantin Duluţe
Suprafaţa viticolă: 649,40 ha plantate cu viţă-de-vie şi 50 ha teren în pregătire
Structura solului: soluri de tip faeoziom şi eutricambosol
IG: Dealurile Moldovei
DOC: Huşi – Avereşti
Ape în proximitate: râul Lohan
Repere de localizare: la 32 km de Iaşi şi 14 km de Huşi
Structura plantaţiei: Busuioacă de Bohotin – 105 ha, Zghihară – 19 ha, Tămâioasă Românească – 71 ha, Fetească Regală – 86 ha, Fetească Albă – 18 ha, Muscat Ottonel – 33 ha, Sauvignon Blanc – 64 ha, Aligote – 7 ha, Chardonnay – 20 ha, Traminer 6- ha, Riesling Italian – 50 ha, Riesling de Rhin – 57 ha, Fetească Neagră – 20 ha, Merlot – 18 ha, Cabernet Sauvignon – 12 ha, Pinot Noir – 13 ha, restul suprafeţei nu este intrată încă pe rod.
Volumul de vin produs: 3 milioane litri în 2017, 4 milioane litri previzionat pentru 2018
Winemaker: Claudiu Creţu
Rezerve * Colecţie:10.500 sticle, începând cu anul 2000
Branduri: COLECŢIA NATIV DE AVEREŞTI DOC, COLECŢIA DIAMOND MAGNUM DOC, COLECŢIA HERB DOC, COLECŢIA REGALĂ DOC, COLECŢIA LA CONAC IG, Bag-in Box IG
Preţuri ex-cellar: 2 – 10 euro/sticla
OENOTURISM
– Se organizează degustări la cramă pentru grupuri de minim 10 persoane
ATRACŢII TURISTICE ŞI CULTURALE DIN ZONĂ
– Muzeul Vinului din Huşi, la 15 km
– Episcopia Huşilor ctitorită de Ştefan cel Mare, la 15 km
– Oraşul Iaşi, la 35 km
Contact:
Crama Avereşti
Adresa: Sat Avereşti, Com. Buneşti, Jud. Vaslui
Tel.: +40 235 484 830
E-mail: vin@domeniile-averesti.ro
www.domeniile-averesti.ro
Extras din « Cramele din ROMÂNIA », de Cătălin Păduraru, Editura ASE, Bucureşti, 2015 şi informaţii actualizate puse la dispoziţie de producător.
