Lumea vinului își are termenii, limbajul propriu. Fie că vorbim despre cuvinte folosite spre a descrie caracteristicile unui vin, fie că ne referim la acele sintagme pe care cunoscătorii – și nu numai, le utilizează pentru a exprima diferite situații sau aspecte din industria vinului, o explicare a noțiunilor importante legate de acest domeniu se impune ca un demers publicistic destinat celor care doresc să cunoască toate subtilitățile unei lumi aparte.
Cele două seturi de termeni fac referire, pe de-o parte, la poezia licorii, pe de cealaltă parte, la povestea tehnologică.
Dicționarul vinului de la A la Z se termină astăzi cu termenii care încep cu literele de la V la Z.
POEZIA LICORII
Vârf: momentul în care un vin atinge condiţiile ideale pentru consum, pentru un anumit consumator. Implicit, un termen subiectiv, în condiţiile în care evaluările generale ale profesioniştilor se referă la un “platou de maturitate”, care durează de obicei câţiva ani, şi nu la un “vârf”. Cu o uşoară condescendenţă, termenul este folosit pentru vinurile cu viaţă scurtă, pentru care ideea de “platou” este redusă la câteva luni.
Vegetal: vin dominat de arome vegetale, “verzi”, opuse notelor de fruct sau florale.
Verde: termen de obicei negativ, desemnează vinuri cu arome intens vegetale, inclusiv de ardei gras necopt sau ierburi amare. Vinurile astfel calificate sunt produse îndeobşte din struguri insuficient copţi. A nu se confunda cu Viño Verde – vinuri uşoare, de vară, din nordul Portugaliei, şi nici cu taninurile verzi.
Viu: termen folosit pentru vinuri cu o uşoară senzaţie de acid carbonic, foarte proaspete, care “sfârâie” pe limbă
Voluptuos: vin cu un corp plin şi textură bogată, dens, cu arome puternice
POVESTEA TEHNOLOGICĂ
Vanilină: aldehidă găsită natural în lemnul de stejar, care dă vinului aroma de vanilie
Varietăţi neutrale de struguri: termen folosit pentru struguri albi relativ lipsite de arome proprii – Aligote, Pinot Gris, Pinot Blanc, Semillon. Spre deosebire de soiurile aromatice şi semi-aromatice (precum Riesling, Muscat, Tămâioasă etc.), soiurile neutre au avantajul de a se preta bine la tratamente cu lemn de stejar sau “sur lie”.
Viertelstück: butoi de stejar, tipic german, cu o capacitate de 300 de litri
Vin: băutură alcoolică fermentată, obţinută din mustul nemodificat al strugurilor
Vinars: distilat de vin, brandy. Există doar trei zone care au regulamente speciale pentru producerea acestui distilat, cuprinse în normele DOC: Cognac, Armagnac şi Jerez (brandy de ~).
Vin cult: categorie de vinuri rare şi foarte dorite, pentru care cumpărătorii plătesc sume mari de bani
Vin de altar: Termen folosit de Biserica Catolică pentru vinul de Euharistie.
Vin Délimité de Qualité Supérieure (VDQS): După AOC, vinurile VDQS au reprezentat o vreme a doua treaptă a calităţii franceze. Au existat destul de puţine vinuri VDQS, acestea tinzând să se transforme în vinuri AOC după un număr de ani, astfel încât au reprezintat mereu o mică parte din producţia totală din Franța (doar 0,9% în 2005). Din anul 2011, categoria VDQS a fost eliminată definitiv.
Vin de pays: Pe locul 3 în ierarhia calităţii vinurilor franceze, Vins de pays sunt vinurile de ţară ale Franţei. Spre deosebire de vinurile de masă, mai slabe calitativ şi în cazul cărora se specifică doar că sunt din Franţa, Vins de pays au desemnare geografică a originii, producătorii trebuie să trimită vinul la analiză şi testare, iar vinurile trebuie să fie făcute din anume varietăţi sau amestecuri.
Există 3 tipuri de vins de pays: regional, departamental şi local. În Franţa există 6 regiuni, acoperind o mare parte a ţării. Cel mai expansiv e Vin de pays d’Oc, produs în regiunea mediteraneană a Franţei, urmat de Vin de Pays du Jardin de France, denumire aplicată vinurilor din întreaga vale a Loirei.
Vin de table. Plasat pe ultimul loc în clasamentul calitativ al vinurilor franceze, vin de table (vinul de masă, de consum universal), este caracterizat de preţul scăzut (care poate începe sub 1 euro). Aceste vinuri sunt, în general, consumate împreună cu masa de prânz, acasă, sau sunt folosite pentru coctailuri bazate pe vin.
Vin de glace: termen francez pentru ice wine / Eiswein
Vin de masă: orice vin care nu este spumant sau fortifiat şi nu poartă clasificări geografice sau de trepte de calitate. Termenul se poate referi şi la vinuri uşor de băut, vinuri de zi cu zi.
Vin liniştit: vin fără perlare, vin fără conţinut sesizabil de dioxid de carbon.
Vin premium: v. Premium
Vinificaţie: totalitate a tehnologiilor de obţinere şi conservare a vinului
Viticultură: ramură a agronomiei care se ocupă de cultivarea viţei-de-vie.
Viticultură biodinamică: la fel ca agricultura biodinamică, şi creşterea biodinamică a strugurilor este inspirată din ideile şi sugestiile lui Rudolf Steiner (1861-1925), care au stat la baza curentului organic. Principiile şi practicile derivate din acest curent se bazează pe filozofia spirituală, dar şi practică a înţelegerii dimensiunilor ecologice, spirituale şi energetice ale naturii.
W
Wine lake: în traducere literală – lac de vin. Termen modern, referitor la producerea în fiecare an a unui surplus de vin, faţă de cerere, în Uniunea Europeană. În ultimii ani, întâlni ca wine ocean.
Z
Zahăr rezidual: nivelul de zahăr, obţinut din struguri, netransformat în alcool la încheierea fermentaţiei.
Zdrobire: proces prin care boabele de strugure sunt zdrobite sau sparte imediat după desciorchinare, pentru a permite o macerare a pieliţelor în must, înainte de fermentaţie sau, în unele cazuri, şi în timpul acesteia.
Mulțumiri prietenului nostru, somelierul Sergiu Nedelea, care ne-a pus la dispoziție acest mic dicționar, publicat în premieră în „Caiet de Somelier”, suportul de curs al școlii sale de somelieri (www.curssomelier.ro).
