Ultimul sas rămas la Teaca a transformat via moștenită în brandul de vinuri Zaig

Pentru că emisiunea Agrointelegența SHOW – singura emisiune din online-ul românesc, dedicată exclusiv producătorilor români și produselor autohtone, este într-o scurtă vacanță, am recapitulat într-o serie cele mai bune momente ale acesteia. În prima emisiune, invitații noștri – Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL) și oenologul Casei de Vinuri Zaig, Cristina Carazan, ne-au prezentat brânzeturi excepționale locale alături de vinuri românești.

Vinuri proaspete, crocante de la Casa de Vinuri Zaig

Împreună cu oenologul cramei Zaig,Cristina Carazan, gazdele emisiunii Agrointeligența SHOW au prezentat Casa de Vinuri Zaig, o cramă micuță din localitatea Teaca, Bistrița Năsăud și trei dintre vinurile aceseia: Sauvignon Blanc 2019, Sauvignon Blanc cu Feteasca albă 2019 și Chardonnay 2019, descrise de aceștia ca vinuri “proaspete, crocante, tinere, cu o aciditate remarcabilă”.

Despre crama Zaig din “Ținutul sașilor” am aflat că are o suprafață de 13 ha, plantată cu viță în 2013. Păstrează însă și via veche,  sădită în urmă cu o sută de ani. Crama cultivă predominat soiuri albe, printre care și unele mai rare la noi, precum Neuburger și Traminer. Proprietarul Casei de Vinuri Zaig, Eckehardt Zaig, ultimul saș din Teaca, a moștenit o vie de care e foarte mândru și pasionat. Și-a propus să meargă pe ideea că tradiția trebuie adusă în actualitatea și să recultive, printre altele, și soiuri renumite pe vremuri în zonă. Astfel că, acum câțiva ani s-a mai plantat Neuburger, soi popular în această parte a țării.

“Toate muncile din vie se fac manual, după un plan bine stabilit, care duce la struguri sănătoși, ceea ce nu are cum să le aducă vinurilor decât calitate”, ne-a asigurat Cristian Carazan.

Ca tradiție în zonă ni se pare interesant de menționat  că saşii au ajuns aici pe la 1260. Prima atestare documentară este o relatare a cărturarului german Johannes Tröster. El menționează în cartea sa, “Das Alt und Neu Teutsche Dacia”, (Nürnberg, 1666), că vinurile de la Tekendorf (Teaca) sunt cele mai bune vinuri albe pe care le-a degustat vreodată.

Sauvignon Blanc 2019. A fost descris un vin tânăr, proaspăt, cu aciditate susținută, mirosuri ierboase, florale, citrice și soc, un pic de note de pământ. “Are o notă de sălbăticie, a remarcat Cristi Greșcu, fară să aibă acea specificitate de Sauvignon Blanc foarte pregnantă”. El a fost de părere că se va așeza foarte bine la sticlă, iar după un an, poate deveni vedeta cramei. Merge bine cu cașcavalul de Ibănești și coform fișei vinului, cu fructe de mare, sushi, salată Caesar și cu mâncăruri asiatice. Este un vin medaliat cu aur la TeleVINARIUM 2020.

Sauvignon Blanc și Fetească albă 2019. Proporția soiurilor este de 50% Fetească Albă care vine cu finețe și eleganță și 50% Sauvignon Blanc ce aduce prospețime și structură. Arome de flori albe, flori de viță de vie, flori de tei completate de fructe tinere – pară, măr, nectarine, piersici. Un vin mai rotund, bine echilibrat, suplu, dar cu vigoare bună. De asociat cu preparate din carne albă, pește, salate.

Chardonnay 2019. Un vin gastronomic, cu corpolență medie spre superior. Gust fructat cu note de piersici și pere coapte, prospețime bună, susținută de mineralitate. Poate fi asociat cu preparate din carne de pui, rață, fructe de mare, dar și cu patiserii, placinte cu brânză, tarte cu legume.

Vinurile se găesc de cumpărat de la crama, dar și din magazinul online al acesteia.

Vinurile Zaig, ”la pairing” cu brânzeturi românești

Dorin Cojocaru, preşedintele APRIL, a adus în atenție sortimente de brânzeturi autohtone și a făcut, încă o dată, un apel bine justificat de a ne orientă spre produsele locale. „Oamenii au gusturi diferite, unii vor brânzeturi proaspete, cum mâncau odată, alții vor mai fără sare, alții – mai gurmanzi, pretențioși, vor brânzeturi mai uscate, maturate”, a explicat acesta selecția făcută. Telemea de vacă Romfulda, cașcavalul de Ibănești, telemeaua maturată De la Ferma, brânza aperitiv Gordon Prod, cașcavalul de capră Five Continents, cașcavalul de capră cu oaie maturat 12 luni și Horezu de oaie, maturat 6 luni, au fost printre acestea.

• De exemplu, telemeaua de vacă Romfulda a fost descrisă ca “proaspătă, nu foarte sărată, care merge foarte bine cu roșii și ceapă, exact așa cum mânca românul pe vremuri, la capătul locului, când mergea la sapă, la câmp”.
• Telemeaua maturată De la Ferma Cu Omenie a fost recomandată celor cărora le place acest gust, mai maturat sau nu pot mânca prea sărat.
• Horezu de oaie, pentru gurmanzi sau mai pretențioși, a fost recomandată neapărat în asociere cu nucă și cu un vin sec, alb – Fetească Albă sau Chardonnay. Despre aceasta am aflat că se face din lapte de oaie 100 % gras, curat. Dar, având 6 luni de maturare, deci o perioadă lungă, e necesar ca producătorul să aibă un cash flow, pentru a ține banii blocați. La fel, și în cazul celei de capră cu oaie, Five Continents, maturată 12 luni. „Se simte așa bine aroma, eu văd și cum paște capra pe pășune, când mânânc această brânză”, a spus Dorin Cojocaru.

Președintele APRIL a vorbit despre tradiția de sute de ani a cașului, specific la români, tradiția cașcavalului și a subliniat calitatea excepțională a brânzeturilor românești.  În ceea ce privește cașcavalul, a recomandat ruperea lui în fâșii și a explicat încă o dată că, de fapt, asta înseamnă cașcaval românesc – „făcut din caș baschiu, opărit”. „Ce mâncăm din comerț, din import, numit cașcaval, e brânză tratată termic, nu e cașcaval. De aia e mai ieftină pentru că nu se face din caș opărit”, e precizat Cojocaru.

Acesta ne-a mai prezentat încă doi producători de brânzeturi:

• Firma Milkcom (din Întorsura Buzăului) care produce brânza Tilist maturată – în roată de 4 kilograme și în formă feliată, sub brandul Alint. Am aflat că familiei Broanar i-a fost predată rețeta de meșteri lăptari din Elveția și a adaptat-o în Covasna, ca brânză Tilsit, elvețienii rămânând uimiți de calitatea ei. Producătorul și-a dorit și mai mult și a început să dezvolte și o gamă bio. Aceste brânzeturi se găsesc în Selgros și Metro și hipermarketuri (Tilsit), iar Carpatica bio maturată, feliată, în Carrefour.
• Iar de la Terezia, din zona Mureșului, a mai prezentat o mozarella despre care a spus că este excelentă cu roșii și ceapă, dar se poate pune și la pizza, precum și un cașcaval rulat și alte specialități.

Un apel la orientarea către produsele autohtone adresat, în egală măsură, consumatorilor, cât și buyerilor

Președintele APRIL a subliniat că e important să ne cunoaștem brânzeturile, să fie mai mult promovate, să consumăm local.

“Stimați consumatori, uitați-vă ștampilă; dacă apare L56, să știți că e un mic producator din Intorsura Buzăului. Avem producție internă, producători ce respecta nomele și regulamentele europene privind siguranța alimentară. Au ștampila ovală, pot face și export. De ce nu gasim aceste produse pe toate rafturile? De ce nu reușesc românii să invadeze aceste rafturi? Eu întotdeauna am spus că oamenii crează companiile, nu hipermarketul face probleme. Buyerii, sunt romani ca noi, de ce nu au o deschidere mai mare pentru aceste produse? Uitați-vă ce diversitate avem: cașcaval cu rozmarin, leușean, tarhon, telemea bio, telemea maturată bio. De ce nu se găsesc peste tot? Consumatorul roman are nevoie de așa ceva” , a subliniat Dorin Cojocaru.

Acesta a mai precizat că nu e nevoie să aducem din spațiul comunitar produse „mascate” sub branduri cu tentă românească. “Românul trebuie să învețe să lase marketingul deoparte și să citească eticheta.”

“Produsele noastre dau dependență și atunci e nevoie și de un vin ca să mai ștergem din dependența de brânzeturi”, a glumit el.