Situată într-una dintre cele mai importante zone vitivinicole ale României, Dealu Mare, Crama LacertA impresionează prin arhitectură, dar și prin calitatea vinurilor.
Numele companiei: Fine Wine SRL
Anul înfiinţării: 2006
Proprietari: Walter Friedl, Mihai Baniţă
Suprafaţa viticolă: 82 de hectare
Structura solului: parţial soluri brune podzolite şi cernoziomuri pseudorendzinice carbonatice erodate şi parţial soluri argilo-prăfoase şi luto-argiloase cu inserţie de calcar
IG: –
DOC: Dealu Mare
Repere de localizare: pe DN 1B între Ploieşti şi Buzău, la 2,5 km după Mizil se virează la stânga şi se merge în direcţia Finţeşti o distanţă de 6,5 km
Structura plantaţiei: Cabernet Sauvignon 13,30 ha, Merlot 12,09 ha, Sauvignon Blanc 8,58 ha, Chardonnay 8,05 ha, Pinot Noir 6,70 ha, Blaufrankisch 6,25 ha, Fetească Albă 5,77 ha, Riesling de Rin 5,60 ha, Fetească Neagră 5,52 ha, Shiraz 4,54 ha, Pinot Gris 2,80 ha, Muscat Ottonel 2,80 ha
Volumul total de vin produs anual: 320.000 litri
Volumul total de vin îmbuteliat anual: 320.000 litri
Winemaker: Mihai Baniţă
Branduri: LacertA, Cameleon
Preţuri ex-cellar: 6,20-12,50 euro
Faptul că Dealu Mare este un ţinut hărăzit producerii vinului, cu o „istorie milenară”, este deja foarte cunoscut. Mai puţin cunoscute sunt actualele „comori”, noile crame din zonă.
Descrierea poziţionării cramei LacertA obligă povestitorul la accesarea unui registru amplu de epitete şi auditoriul la un exerciţiu de imaginaţie. Noaptea, crama pare o sofisticată navă de lux. Ziua, vizitatorul este impresionat de piedestalul natural ridicat în mijlocul unei văi pe care se află domeniul şi de dealurile care îl înconjoară protectiv.
De la intrare, o alee şerpuită şi în pantă ocoleşte un vechi conac de la 1901 ca, mai apoi, să se dezvăluie silueta ultramodern(ist)ă a cramei. O creaţie a doi arhitecţi tirolezi, V. Miklautz şi M. Gaertner, care îmbină cele două componente – tehnică şi recreaţională – într-un mod fericit. Spaţiile de producţie sunt abordate minimalist şi au la bază principiul gravitaţional cu un circuit tehnologic care exclude folosirea pompelor.
Sala baricurilor, punctul de legătură între cele două sectoare, producţie şi prezentare, aflată cel mai jos, se poate vedea prin tavane şi podele de sticlă, tocmai de la ultimul etaj, unde se află o elegantă sală de degustare, de asemenea vitrată, oferind un „view ” de aproape 360 grade.
Viile înconjoară acest ansamblu ca o promisiune pentru degustarea vinurilor de aici, promisiune care nu rămâne neonorată.
Plantaţia este strict normată, păstrându-se până la maximum 1,4 kg de struguri pe fiecare butuc.
Mixul varietal este bogat şi este compus din soiuri internaţionale şi autohtone şi, tot ca rod al inspiraţiei austriece, în vie este plantat şi Blaufrankisch.
Investiţia în aria horticolă a fost de 2 milioane euro, iar în cramă de aproximativ 7 milioane euro.
Întâlnirea dintre un investitor entuziast (Walter Friedl) şi un specialist tânăr şi dinamic (Mihai Baniţă) a fost punctul de plecare în construirea unui nou brand cu sonoritate.
Walter Friedl este austriac şi a fost în top-managementul unei societăţi internaţionale de asigurări. Născut la Viena, economist, poliglot, fondator al Clubului de Afaceri Austriac la Bucureşti. Soţia lui, Larisa, este româncă. Dar ambii recunosc că via i-a „legat” de România.
Mihai Baniţă este directorul şi oenologul LacertA şi deţine acţiuni în firmă. Se autodefineşte ca autodidact deşi a avut şansa să crească într-o familie cu dragoste pentru pământ, practica de la Institutul de la Valea Călugărească „rotunjindu-i” talentul.
A creat un portofoliu cu vinuri extrem de apreciate.
Cei doi parteneri au ales un simbol interesant şi neobişnuit pentru vinurile produse în România, şopârla (lacerta-it.). Această semnătură grafică, în ţara natală a lui Walter Friedl, se găseşte ca semn distinctiv pe vinuri valoroase (smaragd, şopârla verde) şi, din fericire, alegerea a fost de bun augur la Finţeşti.
Pe de altă parte, creatorul identităţii de brand mizează şi pe trimiterea cuvântului italian certa – „o alegere sigură şi bună”.
O confirmare „certă” este şi câştigarea Marii Medalii de Aur, la Concursul Internaţional de Vinuri Bucureşti 2014 (IWCB), într-o confruntare cu competitori foarte puternici, cu vinul Cuvee IX, producţia 2011, un cupaj de Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră, Shiraz şi a multor medalii de Aur la toate ediţiile, până în ziua de astăzi.
OENOTURISM – Zone de degustare: zona de degustare de la etaj pentru 30-40 de persoane, sala multifuncţională de la parter pentru 30-40 de persoane, curtea interioară (doar în condiţii atmosferice favorabile) pentru 50-60 de persoane.
ATRACŢII TURISTICE ŞI CULTURALE DIN ZONĂ
– Tabăra de sculptură Năeni, la 6 km
– Mănăstirea Ciolanu, la 30 km
– Vulcanii Noroioşi, la 35 km.
Extras din cartea „Cramele din România”, de Cătălin Păduraru