Dezastrul din Dealu Mare putea fi prevenit? Cum s-a ratat norul de grindină care a calamitat viile din Prahova

Dezastrul de la Dealu Mare din 30 aprilie, atunci când cel puțin 3.200 de hectare de vie doar din Prahova au fost distruse de grindină, a fost cauzat de rateurile sistemului antigrindină.

Reacția târzie la avertizările meteo, rachetele trase după căderea grindinei sunt printre cauzele care au făcut ca viticultorii și fermierii din Prahova și Buzău să rămână fără producția de struguri și fără o mare parte din culturile din câmp.

SuperVinuri.ro dezvăluie clar care au fost erorile care au dus la distrugerea viilor. Pentru a-și repara din greșeli, Ministerul Agriculturii se gândește să-i despăgubească pe producători.

Ultima zi a lunii aprilie, ora 16.35, scurtul potop cu gheață din nori care s-a abătut peste viile de la Dealu Mare, zona viticolă dintre Prahova și Buzău, se apropia de final, dar unele baterii de rachete antigrindină ale Ministerului Agriculturii de-abia au început să tragă.

Vița-de-vie, compromisă în proporții între 30% și 100%

După încă o jumătate de oră, toți cultivatorii de vin din zonă știau dezastrul, în funcție de vie, între 30% și 100% din producția de struguri era distrusă. Rachetele ministerului încă mai trăgeau în nori. Focoasele trebuiau să apere podgoriile de la Pietroasele, Săhăteni, Tohani, Ceptura și Valea Călugărească înainte de căderea grindinei. Ele erau trase acum după producerea dezastrului.

Se înserase, era și a treia zi de Paște, așa că autoritățile au reacționat de-abia a doua zi. Potopul de gheață s-a petrecut lângă cea mai bună unitate antigrindină din România, cea cu centrul de comandă lângă Ploiești, pe drumul național spre Târgoviște.

Din 2014, s-a înființat în scripte Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, autoritate aflată în subordinea Ministerului Agriculturii. Însă, unitatea din Ploiești a început să tragă în nori încă din 2004, atunci când a fost inaugurată ca unitate pilot și de teste.

Această investigație jurnalistică este realizată de Clever News Center pentru SuperVinuri.ro.

Dezastrul e vizibil, vinovații nu sunt

A doua zi după potopul cu gheață, miercuri – 1 mai, a început tare. Vicepremierul și ministru al Mediului, Grațiela Gavrilescu, ceruse deja demisia celor care au permis distrugerea recoltelor de struguri. Asta pentru că, în baza unei postări pe Facebook a vicepremierului, meteorologii au anunțat potopul, dar specialiștii antigrindină din Ministerul Agriculturii nu au împiedicat norii de gheață.

”În zona Dealu Mare, grindina a făcut prăpăd. Plantații întregi de viță-de-vie și culturile agricole au fost afectate iremediabil pe suprafețe mari. De ce nu s-a intervenit eficient cu rachete antigrindină? M-am informat și avertizarea meteo, cod portocaliu, a fost data din timp, de către ANM”, a scris pe pagina sa de Facebook ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu. Ea este deputat de Prahova din partea ALDE.

Ministrul Petre Daea s-a deplasat la Dealu Mare a doua zi după potopul de gheață, pe 1 mai, să-i asigure pe podgoreni de paradoxul că, deși au rămas fără struguri, nu e nimeni de vină din ministerul său pentru acest dezastru.

Adevărul declarațiilor ministrului Daea

Înconjurat de jurnaliști, ministrul Petre Daea a ținut și de această dată partea angajaților din minister care l-au asigurat că doar natura a fost de vină. SuperVinuri.ro a reușit însă să afle, de la fermieri și autorități, adevărul din spatele declarațiilor lui Petre Daea. Concluzia este că dezastrul putea fi împiedicat.

Ajutorul dat viticultorilor

Declarație PETRE DAEA: ”Suntem acolo unde este nevoie și specialiștii acționează indiferent de zi, de oră, de vreme. (…)”.

Declarație PETRE DAEA: ”Am stat de vorbă cu specialiștii din domeniu care mi-au spus după episodul de ieri, când în această zonă s-au lansat 16 rachete care n-au putut să facă față situației date întrucât formațiunile de gheață s-au realizat undeva la 11.000 de metri înălțime, iar lansatoarele noastre de grindină acționează până la 8.000 de metri”.

• ADEVĂRUL: Reprezentanții Administrației Naționale pentru Meteorologie au anunțat și au transmis date la autoritatea antigrindină încă din ziua precedentă dezastrului, 29 aprilie. Avertizările au fost reluate în dimineața zilei de 30 aprilie prin care arătau că se poate produce grindină. Atenționările au fost reluate în jurul orei 12.00 și 14.00. Așa cum ne-a declarat un reprezentant al administrației meteo, rachetele ar fi trebuit trase încă de la orele 14.00 – 14.30 pentru a împiedica formarea super-norului de gheață la peste 10.0000 de metri înălțime sau pentru a-l mărunți. Prima rachetă trasă de autoritatea antigrindină a fost la ora 15:45, așa cum reiese din datele obținute de la instituția care se luptă cu gheața din nori.

Situația fără precedent, dar repetată anual

Declarație PETRE DAEA: ”Am fost puși într-o situație fără precedent: nu s-a întâmplat niciodată în România ca să fie grindină înainte de 1 mai”.

• ADEVĂRUL: Dacă este să ne referim doar la ultimii ani, sistemul antigrindină a început să tragă zeci de rachete de la data de 15 aprilie, așa cum reiese chiar din datele Ministerului Agriculturii. Spre exemplu, într-un comunicat din 2017, ministerul anunță că tragerile cu rachete au început pe 15 aprilie (http://www.madr.ro/comunicare/3916-533-de-rachete-antigrindina-au-fost-lansate-pana-in-prezent.html). Și în anul următor, 2018, ministerul condus atunci chiar de Daea anunță că a început tragerile din aprilie (http://www.madr.ro/comunicare/4355-a-inceput-sezonul-de-combatere-a-caderilor-de-grindina.html).

Generalul care se apără în fața grindinei

Șeful sistemului antigrindină din ograda Ministerul Agriculturii este general de armată, în rezervă, Gheorghe Căunei-Florescu. Acesta spune că rachetele sale au distrus un nor de gheață, dar că super-norul de gheață s-a format în afara razei de acțiune a rachetelor sale.

Norul s-a format în afara razei rachetelor

Declarație GHEORGHE CĂUNEI-FLORESCU: ”În zona neprotejată, unde nu avem instalații de lansare, s-au dezvoltat mai multe celule transformate într-o super-celulă, care a ajuns la 12.500 metri și, intrând în zona protejată, deja acolo era grindină de mărime de 7,6 cm, cu 61 kg pe metru pătrat. La o înălțime foarte mare, în această situaţie, forţa acestei super-celule era echivalentă cu două bombe de la Hiroshima. Nu exagerez”.

• ADEVĂRUL: Conform datelor oficiale, stația antigrindină din Ploiești poate acoperi o suprafață de 140.000 de hectare. Specialiștii meteo ne-au transmis că super-norul de gheață s-a format în raza de acțiuni a bateriilor antigrindină.

Aviația e de vină că nu se poate trage mai sus de 8.000 de metri

Declarație GHEORGHE CĂUNEI-FLORESCU: ”În toată această zonă (n.r. – Valea Călugărească spre Buzău) a căzut grindină, dar nu de 7,6 cm, de dimensiuni mai mici, s-au produs pagube, nu trebuia să se întâmple acest fenomen, dar avem proceduri clare. Lucrăm în sistem cu aviația, nu putem lansa rachete mai sus de 7.500 m – 8.000 m, pentru că e protocol cu aviația. Nu putem duce rachete mai sus”, a mai spus Căunei.

• ADEVĂRUL: Sistemul antigrindină nu poate trage rachete mai sus de 8 kilometri pentru că din 2010, când s-a realizat un protocol cu autoritățile aeronautice și cele militare, și până acum, Ministerul Agriculturii nu a găsit o metodă prin care să anunțe la timp că vor face trageri la înălțime mai mare, pentru ca în zona respectivă să nu fie vreun zbor civil sau militar. Este vorba de ”Protocolul-cadru din 14 aprilie 2010 privind asigurarea siguranței spațiului aerian pe timpul intervențiilor active în atmosferă”, încheiat între Ministerul Agriculturii, Ministerul Apărării și Ministerul Transporturilor și publicat în Monitorul Oficial nr. 446 din 1 iulie 2010.

• Pe scurt, sistemul antigrindină poate trage și mai sus de 8.000 de metri, dar trebuie să informeze Romatsa și Autoritatea Aeronautică Civilă pentru a primi acceptul unor astfel de acțiuni. Autoritatea Aeronautică nu a fost informată, iar Romatsa nu ne-a răspuns solicitării de a primi informații despre ce s-a întâmplat pe 30 aprilie. De altfel, autoritatea antigrindină a demarat o licitație în luna aprilie care îi va permite să achiziționeze un sistem prin care să comunice integrat cu Romatsa.

• Chiar Căunei recunoaște această situație, pentru că el a declarat: ”Pentru această situație, în viitor va trebui să acționăm cu aviaţia. Suntem la jumătatea implementării sistemului, avem proceduri cu aviația din 2021”.

Nu se mai putea interveni

Declarație GHEORGHE CĂUNEI-FLORESCU: „Între orele 15.45 şi 17.05 s-a acţionat cu rachete. Imposibilitatea (privind super-celula – nr.) a fost constatată la 16.33. Asemenea fenomene, acest fenomen s-a dezvoltat în 10 minute. A fost o activitate atât de rapidă, că nu a putut fi preconizată de ANM, care ne dă informații meteorologice prin radar foarte bine, dar și cu ei avem un protocol ca în situații cu aceste super-celule, aglomerare mare de apă, să nu intervenim”.

• ADEVĂRUL: Doar șase rachete s-au tras cu 30 de minute înainte de formarea super-norului cu grindină, nor care s-a format după cum spune generalul Căunei la ora 16.33. ”Este greu de spus dacă este un număr suficient de rachete. Putea să fie încă 20 și rezultatul să fie același. Dar da, șase este un număr de destul de mic. Dar, vreau să precizez, nu neapărat numărul contează, ci momentul și dacă acestea sunt direcționate bine”, ne-a declarat un expert în domeniu.

Ce s-a întâmplat cu adevărat la Dealu Mare

Autoritatea Antigrindină are acces în mare măsură la aceleași date analizate și de meteorologi. Așa cum ne-a declarat un reprezentant al Administrației Naționale pentru Meteorologie, ”atenționările pentru producere de grindină au fost trimise de pe 29 aprilie către autoritatea care administrează sistemul antigrindină. Atenționările au fost repetate marți, pe 30 aprilie. Pe hărți se putea obseva că zona de la Dealu Mare risca să aibă parte de formarea unor nori cu gheață. Mai departe, nu știu ce au făcut dumnealor cu informațiile. Cred, așa cum arătau hărțile radar că puteau trage de la orele 14:30”.

Prima rachetă este trasă la ora 15.45, așa cum reiese din datele obținute de la autoritatea antigrindă. Unul dintre motivele pentru care s-a tras cu întârziere a fost Paștele. Căderile de grindină au fost în a treia zi de Paște, marți. Chiar dacă la centrul de comandă se asigură permanență 24 de ore din 24, nu același lucru se întâmplă și la punctele de tragere situate în șapte localități din Prahova.

Așa cum ne-a explicat specialistul meteo, super-norul de gheață a dat semne că se poate forma după ora 15.00 și, la ora 16.00, era cert că se va întâmpla acest lucru. Potopul de gheață se termină în jurul orei 16.45, după ce super-norul de gheață se formase la 16.33, așa cum a spus generalul Căunei.

Între 15.00 și 16.33, Sistemul antigrindă trage 10 rachete, din care patru sunt destinate altui nor de gheață, format în apropiere de Valea Călugărească.

După ce se produce prăpădul, mai sunt trase alte șase rachete.

SuperVinuri.ro vă prezintă orele și locul de unde au fost trase rachetele.

• ora 15.45 – se trag două rachete de la Valea Călugărească (județul Prahova)
• ora 15.51 – se trag două rachete tot de la Valea Călugărească

Cele patru rachete trase până acum au fost trase în alt nor cu gheață care a fost descompus.

Ultima atenționare de la ANM a venit pentru ora 16.14, așa cum reiese chiar din documentul publicat de Grațiela Gravrilescu.

• ora 16.21 – se trag două rachete tot de la Valea Călugărească
• ora 16.21 – se trag două rachete de la Ceptura (județul Prahova)
• ora 16.25 – se trag două rachete de la Tohani (județul Prahova)

Deja la 16.33 super-norul cu gheață se formase și grindina cădea. În timpul căderilor de gheață și după s-au mai făcut trageri cu rachete.

• ora.16.35 – se trage o rachetă tot de la Tohani
• ora 16.47 – se trage o rachetă de la Tătaru (județul Prahova)
• ora 16.53 – se trag două rachete de la Pietroasele (județul Buzău)
• ora 16.53 – se trage o rachetă de la Tisău (județul Buzău)
• ora 17.05 – se trage o rachetă de la Tisău

Unitatea din Prahova, cea mai performantă

Dezastrul de la Dealul Mare ridică întrebări și în privința utilității sau preciziei sistemului antigrindină din România. Din fonduri publice, au fost cheltuite peste 100 de milioane de lei în acest proiect. Unitatea din Prahova, cu centrul de comandă lângă Ploiești este cea mai performantă.

• În Prahova există nouă puncte de lansare (Boldești – Scăieni, Mehedința, Tătaru, Tohani, Ceptura, Valea Călugărească, Pietroasele, Viperești și Ploiești) cu o acoperire de cel puțin 120.000 de hectare ce vizează mai ales plantațiile viticole și pomicole.

• Tot în Prahova, lângă Ploiești, activează și Electromecanica, singurul producător românesc de rachete antigrindină, furnizorul unic al sistemului național de protecție. Electromecanica asigură și centrul de comandă, dar și punctele de tragere din Prahova.

• Guvernul a aprobat la sfârșitul lunii martie finanțarea etapei a XVII-a 2016 a Programului de realizare a Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor pentru perioada 2010-2024, această etapă beneficiind de de fonduri în sumă de 15,3 milioane lei.

• Sistemul antigrindină va avea din acest an trei centre de comandă, Muntenia, Moldova şi Transilvania şi punerea în stare de funcționare a celor șapte unități de combatere Prahova, Moldova 1 Iași, Moldova 2 Vrancea, Mureș, Timiș, Oltenia, Maramureș.

• În 2018 au fost date în exploatare 60 de puncte de lansare ce acoperă 870.000 hectare.

• În 2019 – în construcție încă 65 puncte de lansare noi, în județele din sud, sud-vest și vest.

• Suprafața protejată a crescut de la 500 mii ha în 2017 la 870 ha la începerea campaniei din acest an urmând ca în final să ajungă la 1,2 milioane hectare în 2019.

• Sistemul antigrindină a fost implementat ca program pilot din 2004, în Prahova. De atunci, s-au realizat alte două centre regionale (Iași și Vrancea).

• Până în 2024, circa 2 milioane de hectare de teren agricol din România, un sfert din totalul disponibil, să fie protejate de grindină şi secetă.

• Rachetele antigrindină se folosesc din aprilie până în octombrie.

• O rachetă antigrindină cântăreşte 8,5 kilograme şi este produsă în România.

• O rachetă costă circa 1.300 de euro pe bucată, plus TVA.

Podgorii cu probleme

În urma fenomenelor extreme de marți – 30 aprilie, mai multe podgorii au fost grav afectate. Proprietarii se plâng de dezastrul produs.

La Casa Bolgiu, Costin Bolgiu a filmat vița-de-vie la care lăstarii au fost pur și simplu retezați de gheață: ”Cred că anul ăsta Dealu Mare spune pas la producția de struguri și, implicit, de vin. În Urlați, o persoană apropiată mi-a spus că nu a văzut grindină ca asta în 70 ani. Totul este distrus: vița-de-vie, trandafiri, răsaduri, tot, tot, tot…Astea sunt niște estimări preliminare. Vedem peste două zile cum stau lucrurile. Să zic ceva de sistemul de protecție antigrindină?”.

Podgoria Dagon Clan. ”Via din Valea Nucetului a fost devastată de cea mai mare grindină din ultimii 50 de ani. Toată zona Dealu Mare a fost afectată, de la Ploiești la Buzău. Lipsa totală de infractructură anti-grindină combinată cu schimbarea climatului va duce la o reducere a recoltei cu până la 80% în 2019”, se arată în postarea care însoțește imaginile din vie.

”Urmele dezastrului abia acum se văd. În noroi sunt lăstarii cu strugurii rupți. Sunt îngropați în pământ. Daună sută la sută la mine. Va fi zero producție de la toți butucii care ar fi trebuit să aibă zece, 12 ciorchini de struguri. Ar fi însemnat cam două kilograme de struguri la butuc”, spune Marin Lupu, viticultor din Breaza, județul Buzău.

„Uneori viața la cramă aduce și surprize deloc plăcute! Dacă dimineața lăstărașii promiteau o buna recoltă, jumătate de ora de grindina a decimat producția”, au anunțat și reprezentanții Licorna Winehouse.

Producătorii de vin pot fi despăgubiți de Guvern

Pentru că se bazau pe sistemul de rachete antigrindină, o parte dintre viticultorii din zona Dealu Mare nici măcar nu și-au mai făcut asigurări pentru situații de calamitate. Asta pentru a evita să achite 8-10 euro pe hectar asigurare la societățile de specialitate, mai ales când știau că vânătorii de nori cu grindină sunt în apropiere.

”Din datele culese vână vineri după-amiază, în Prahova au fost afectate parțial sau total 3.200 de hectare de vie”, ne-a declarat Mița Enache, directorul executiv al Direcției pentru Agricultură Județeană Prahova.

Din informațiile obținute de la Ministerul Agriculturii este posibil ca guvernul să-i despăgubească pe viticultori. ”Acest lucru se poate face, mai ales că au fost suprafețe afectate și din alte județe, cum este Buzău”, ne-a mai explicat Mița Enache. Totul depinde dacă dezastrul de la Dealu Mare va fi catalogat ca dezastru natural sau nu.