ȘtiriVinuri

”Miracol”- vinul de Buzău obținut din Merlot și nouă plante medicinale!

Într-o competiție acerbă atât cu vinurile românești, dar și cu importurile, micii producători se orientează către nișe unde vânzările le pot aduce profit prin fidelizarea clientelei. Putem vorbi despre o reinventare care aduce pe lângă introducerea sau extinderea unor soiuri locale, și la adevărate ”combinații”, rețete care au la bază farmecul locurilor.

Lică Lupu, din comuna Breaza, județul Buzău, este unul dintre zecile de proprietari de viță de vie şi crame din zona dealului Istriţa. Pentru a rezista concurenței, viticultorul a decis să dea frâu liber imaginației și să experimenteze noi sortimente. Așa a creat vinul „Miracol“, un merlot în care a adăugat nu mai puțin de nouă ierburi aromatice.

„Este un vin special, un Merlot în care am macerat vreo nouă plante medicinale, în genul vinului pelin. Îl am de doi ani îmbuteliat fără să fi suferit modificare de gust, aromă și aspect. Culoarea este impecabilă, nu a apărut niciun fel de oxidare și, având în vedere că are cinci ani, acest vin, spre surprinderea mea, își păstrează nealterate toate proprietățile de la momentul îmbutelierii. Vinul roșu, în general, cu cât se învechește, cu atât își pierde pigmentul și se duce spre rubiniu. Ăsta, nu”, a dezvăluit fermierul buzoian, potrivit infobaragan.ro. 

Foto: infobaragan.ro

Vinul Miracol – un vin fără consevarvanți sau aditivi

Chiar dacă este o rețetă de vin mai puțin obișnuită, viticultorul buzoian nu a făcut rabat de la calitate, astfel că vinul Miracol nu a primit niciodată sulf, conservant sau alți aditivi, plantele aromatice fiind cele care au reușit să conserve miraculos băutura.

”Plantele pe care le-am macerat în acest vin au imprimat niște arome deosebite. Vorbim aici de cel puțin patru plante foarte puternice, precum pelinul, de coada șoricelului, oregano și măceșe. Am folosit o cantitate mare de măceșe, de la care am și bănuiala că prin vitamina C din compoziția lor au conservat natural și foarte bine vinul“, precizează Lică Lupu.

Vinurile nobile, clasice, nu mai au căutare

Sute de litri de vin bun se află depozitat în crama lui Lupu, mai mult decât ar fi trebuit să existe înainte de sezonul culesului. Pe vremuri, vinul nu apuca să îmbătrânească, pentru că își găsea repede cumpărători. De o vreme, însă, clienții s-au rărit, rămânând în portofoliu doar cei care apreciază produsele premium.

”Regina cramei mele este o Tămâioasă din 2011, dulce, cu care am câștigat medalia de argint la Sofia patru ani mai târziu. Țin minte că 2011 a fost un an bun. În general, din 2010 încoace, chiar și 2008 și 2009, au fost niște ani foarte prielnici pentru vie, în special pentru vinurile care au trebuit să acumuleze mult zahăr, s-au pretat la supracoacere și acumularea de mucegaiurilor nobile”, povestește Lupu.

Crama familiei Lupu este o cramă săpată în calcar la peste doi metri adâncime

Crama familiei Lupu este săpată la peste doi metri adâncime, în calcarul care este un foarte bun izolator termic. Temperatura constantă din beci, atât vara, cât și în sezonul rece, prelungește durata de valabilitate a vinului.

„Toate sticlele depozitate sunt etanșate cu ceară, turnată peste dopul de plută. Este cea mai bună metodă de a izola conținutul de aerul din exterior. Oxigenul este cel mai mare dușman, iar vinul îmbătrânește mult și bine dacă nu se aerisește. Vinul este pretențios și la lumină, și la temperatură. În camera de păstrare trebuie să fie cam 10 grade Celsius, să nu depășească 14 grade”, explică Lică Lupu.

Baricul, nelipsit din crama familiei Lupu

Comoara din beciul buzoianului își sporește valoarea de la o recoltă de struguri, la alta, iar vinul nou îl înlocuiește pe cel de anul trecut, care este și el transferat în baric, pentru învechire.

”Feteasca neagră are un an de când stă la baric, însă este din recolta de acum cinci ani. Cabernetul este din 2017 și are un an de când stă la baric. În perioada învechirii, suprafața interioară a baricului, a butoiului, trebuie să corespundă cu cantitatea de vin care trebuie învechit pentru a împrumuta atât cât trebuie aromele, în special vanilia care i-o dă lemnul de stejar, coroborat cu arderea medie care este aplicată de constructorul baricului”, detaliază viticultorul.