Fără categorie

Colecția care ar putea deveni un ambasador al vinului românesc peste hotare

4 vinuri de la Domeniul Coroanei Segarcea –  Fetească Regală și Tămâioasă Roză din colecția Marama, alături de Viognier și Sauvignon Blanc din gama Prestige au fost prezentate la emisiunea Agrointeligența SHOW din 6 august de Radu Rizea, unul dintrei cei mai cunoscuți oameni de comunicare în domeniul vinului, alături de Vlad Macovei, președintele Agrointeligența, Cristi Grețcu și Silviu Petcu.

4 vinuri regale, le-am spus noi, pentru că Domeniul Coroanei Segarcea este furnizor al Casei Regale, dar totodată accesibile publicului larg  – o selecție deloc întâmplătoare, făcută de Radu – este vorba de vinuri de vară pentru cine își dorește să aibă în frigider un vin de calitate, accesibil (cu prețuri între 35-50 lei). Un alt criteriu al selecției a fost acela că Radu a vrut să prezinte soiurile enumerate și altfel vinificate la Domeniul Coroanei Segarcea, a ales și două vinuri din soiuri rare – Tămâioasa Roză, unică Ia Segarcea, și Viognier care nu creștea în altă parte la noi până nu demult. Și nu în ultimul rând, pentru că el însuși este un iubitor de vinuri dense, intense, corpolente chiar și când vine vorba de albe.

Fetească Regală Marama

Din gama Marama, degustarea a început cu Feteasca Regală, prezentat de Radu ca “un vin plin de arome de fructe de livadă, cu densitate mai mare decât ne-am aștepta de la acest soi, un fel de ieșire din acea paradigmă a Feteștii Regale ca vin de spritz”. “La Segarcea, a rezultat o Fetească Regală elegantă, iar în această expresie,  dovedește la ce potențial se află acest soi.”

El a explicat cum a ajuns astfel. Abia după ce soiul a fost testat în diferite variante de vinificație și i s-a găsit rețeta potrivită, deci peste 10 ani de la plantare, a fost produsă prima versiune. Ceea ce înseamnă nu doar respect pentru clienți, ci și faptul că această cramă a hotărât să facă ceva special în zona de soiuri autohtone. (Domeniul Coroanei Segarcea are doar 3 ha de Fetească Regală). “De fapt, despre asta e vorba în colecția Marama – este o colecție de soiuri autohtone”, a subliniat Radu, care ne va povesti, ulterior, mai multe despre colecția Marama.

Iată și câteva specificații de pe site-ul cramei despre acest vin. Mustul a fost extras la presiuni mici și limpezit natural, la rece. După o fermentare lungă, la temperatură controlată, a urmat maturarea pe drojdii fine, timp de minim 3 luni, cu batonaj periodic. A rezultat un vin elegant și expresiv, cu note de piersică și turtă dulce. 12,2% vol.alc. Temperatură de servire: 11 grade Celsius.

Cristi Grețcu l-a descris și el ca “absolut surprinzător față de ce te-ai aștepta de la acest soi, cu note de caise, soc, rotund, cu bună aciditate”, asociindu-i culinar preparate de vară – curcan, pui, rulade, caș de oaie dospit, telemea de oaie. Radu l-a gustat chiar cu mâncare chinezească din porc cu urechi de lemn și ghimbir.

Viognier Prestige 2018

A fost prezentat poetic de Cristi Grețcu ca “un vin cu un fel de mantie a prințesei Albă ca Zăpada, cel mai bun Viognier produs local, rotund, cu arome încântătoare de tei, soc, ananas”.

Iar Radu ne-a explicat cum s-a ajuns la acest echilbru și expresivitate, greu de obținut de la un Viognier și de ce e inclus în colecția de soiuri rare. “Viognierul e un soi dificil a cărui calitate, dincolo de ce permite natura să faci din el și de ce spun analizele, depinde de experiența eonologului, de momentul în care e cules (foarte scurt – dacă e lăsat câteva zile dincolo de momentul lui de echilibru, devine flasc, își pierde aciditatea, dacă e cules prea devreme, nu are cine știe ce complexitate aromatică). Aceasta e și explicația faptului că nu numai la noi, ci peste tot, vinurile din acest soi sunt, în general, fie de spriț, de cursă lungă, fie greoaie, bolovănoase”.

Alte două secrete sunt că se fac maturări pe drojdii foarte, pe perioade foarte lungi, timp în care vinul câștigă corp și mai multă stabilitate aromatică și că o fracție a fost baricat. “Așa a apărut echilibrul între cele câteva foarte fine nuanțe citrice, corpul definit de fructe de livadă și fructe tropicale – mango, ananas – și aciditatea exact cât trebuie pentru acest tip de vin. Este un vin frumos”, a concluzionat Radu. 12,5 vol.alc. Temperatură de servire: 11 grade Celsius. Vinul este multiplu medaliat (aur și argint) la competiții internaționale.

Sauvignon Blanc Prestige 2018

Un vin prezentat de Radu Rizea ca un alt vin reper al cramei, cel mai cerut când nu mulți producători la noi  făceau Sauvignon Blanc și fără de care crama rămânea în fiecare vară el. “E un alt vin simbol pentru mine pentru că a apărut într-un moment în care multe crame adoptau stilul de vinificație de Lume Nouă, cu aromele specifice explozive; la Segarcea s-a dorit un Sauvignon Blanc elegant, expresiv, mai degrabă fructat, neexploziv, dar lung și care să facă plăcere.”

Un Sauvignon Blanc apreciat și de moderatorii noștri ca peste multe âdin acest soi, recomandat lângă fripturi de curcan, pui, chiar și porc, fără sos. Radu i-a asortat o salată de alge cu susan și alune. 12,5% vol. alc. Temperatură de servire 11 grade Celsius. Un vin, deasemenea, distins cu multe medalii în timp la concursuri din lume.

Tămâioasă Roză Marama (sec)

Un vin special din colecția Marama, vin semnătură al cramei, dintr-un strugure-simbol la Segarcea, unic aici, Tămâioasa Roză, prezentat de Radu ca “arcul peste timp al cramei”. Soiul a fost, inițial, vinificat în demidulce, având cu mare succes în rândul publicului, mai ales feminin, apoi oenologii cramei au testat limitele strugurelui, hotărând să îl vinifice și în sec. Pentru că a ieșit foarte frumos, este la a treia ediție.

Această Tămâioasă Roză este produsă din struguri selecționați, cu macerare peliculară a mustului, timp de 24 de ore, urmată de fermentare la temperatură controlată 30 de zile. A fost descris ca un vin aromat, dar cu structura de fructe roșii intactă, în care se simte mai puțin trandafirul uscat, cum se simte la varianta demidulce. Astfel, e greu de împerecheat culinar, dar poate fi asociat cu deserturi precum plăcintă/prăjitură cu cireșe, pandișpan. Vol. alc.12,8 %. Temperatură de servire: 11 grade Celsius.

Despre acest soi, am aflat că fost cultivat inițial sub numele de Muscat Frontignan, până să se descopere că e, de fapt, o rudă a lui, o adaptare autohtonă, mai tânără ca soi autohton decât Busuioaca de Bohotin. Dar e definită academic și a primit numele de strugure autohton pentru că nu mai există nicăieri în lume cu aceste specificații ca în Segarcea.

“Ce e frumos la acest strugure este că e arcul peste timp care spune cel mai bine povestea cramei. A fost plantat și pentru podgoria regală, a supraviețuit pe vremea comuniștilor și atunci când nimeni nu mai avea grijă de podgorie și când au venit oamenii să desțeleanească butucii și să replanteze, a supraviețuit pentru că cineva a văzut strugurii, s-a mirat neștiind ce fel de soi e, a fost trimis la analize și s-a constat că este un soi valoros și că butucii supraviețuitori care aveau mai mult de o sută de ani, pot fi folosiți pentru înmulțuri. Practic, a fost salvat în ultima fracțiune de secundă. Și acum, există câteva mii de butuci care au peste 100 de ani al căror rod contribuie la vinul pe care îl gustăm. De menționat ar fi că cel ce a făcut plantările în 1906-1908 e stră stră bunicul celui ce a făcut replantările după 2002, una din cele mai mari școli de viță de vie din Franța, pepiniera Morisson Couderc.”

Colecția Marama – simbol al portului românesc și al muncii podgoreanului

Precum spuneam mai sus, câteva lucruri importante sunt de menționat despre colecția Marama – care cuprinde 6 vinuri din soiuri autohtone -, lansată anul trecut și apărută, spune Radu, deoarece această legătură dintre Domeniul Coroanei și Casa Regală simțea nevoia și a unei game de vin pentru publicul larg. Alături de vinurile de mai sus, Fetească Regală și Tămâioasa Roză (sec), Marama mai cuprinde Fetească Albă, Tămâioasă Românească, Fetească Neagră Roze și Fetească Neagră.

“Când ne-am pus la punct și am redevenit redevenit furnizor al Casei Regale, Principesa Margareta a fost atât de încântată de calitatea vinurilor obținute, încât a solicitat să îi poarte numele, ceea ce s-a întâmplat. A doua colecție superpremium, Minima Moralia, a fost încărcată sentimental, mai mult legată de comunitate. În schimb, această legătură istorică dintre Domeniul Coroanei Segarcea și Casa Regală simțea nevoia unui vin care să fie destinat publicului mai larg, să nu fie un exclusivist cum este Principesa Margareta. Așa a apărut Marama.”

Iată și explicația alegerii numelui: “În sine, Marama este o metaforă. Marama e un borangic cusut, cea mai fină țesătură, împodobită cu motive populare, care necesită o muncă grea, lungă, exclusiv manuală, iar orice intervenție puțin mai brutală ar distruge-o. E o referire ușor poetică la munca podgoreanului și la ceea ce stă în spatele fiecărei sticle de vin – o muncă peste ani care nu îți lasă zile și sărbători libere”.

Marama, purtată de regina Marina a devenit un simbol al portului și tradițiilor românești afară, iar vinul de azi este și un omagiu adus reginei Maria. Radu a subliniat că speră ca astfel și colecția cu acest nume să devină un ambasador al vinului românesc peste hotare. “Pe de o parte, Marama este simbol al muncii nesfârșite, pe de altă parte, din lucrurile noastre tradiționale, a fost aleasă de Regina Maria să o reprezinte, să devină un ambasador al tradițiilor românești afară. Astfel, dincolo de faptul că regina Maria este cea mai iubită regină a României, sperăm că această colecție de soiuri autohtone să devină un ambasador al vinului românesc afară.”

Trendul de azi este ca iubitorii de vin să caute vinuri autohtone, a mai spus Radu, astfel că e firesc să ne prezentăm afară, la export, soiurile locale.

În final, Radu Rizea subliniat din nou selecția de vinuri alese pentru a fi prezentate. “Recomand oricând cu mâna pe inimă oricare din aceste vinuri pe timp de vară, pentru cine își dorește să aibă în frigider un vin accesibil, pe care să îl poată bea în 2-3 zile”. Vinurile Prestige se găsesc în retail, magazine online și pe e- shop-ul cramei, iar Marama în magazine specializate, magazine online, pe site-ul cramei.

În emisiune s-a mai vorbit despre istoricul cramei, măiestria oenologilor, strategii în domeniu în aceste vremuri de pandemie, importanța mediului online, sublinierea necesității asociațiilor de vin, în contextul înființării recente a Asociației DOCG Dealu Mare, necesitatea dezvoltării turismului oenologic. Astfel, dacă vreți să ștți mai multe, vă recomandăm să o urmăriți aici.

Calitatea de Furnizor al Casei Regale a fost recâștigată de Domeniul Coroanei Segarcea în 2010, la 8 ani după ce au început lucrările de replantare și reconstrucție, atunci când s-a ajuns la nivelul de calitate a vinurilor care să îi permită să meargă să se prezinte, ne-a precizat Radu Rizea. Înainte de această perioadă,  fusese vorba de o convenție – să păstreze numele vechi al podgoriei și al cramei cu promisiunea să facă lucrurile la standardele de calitate care fuseseră și pe vremea lui Carol I. “Este o reîntoarcere în matca istorică; practic, această podgorie ca și celelalte 11 domenii nu i-au  aparținut regelui, ci i-au fost date în administrare.”