ȘtiriVinuri

Gabriel Roceanu, Crama Oprișor: “Vinul are nevoie de componenta de socializare. Nu vom reporni economia dacă stăm numai serioși și cu mască tot timpul!”

Gust savuros, complexitate și postgust plăcut, remanent, într-o atmosferă degajată, cu bună dispoziție și cu informații valoroase despre tradiția și vinurile Cramei Oprișor – iată ce ne-a adus noua ediție a emisiunii Agrointeligența SHOW, de pe 25 iunie, care l-a avut invitat special chiar pe directorul general al cramei, Gabriel Roceanu. Emisiunea moderată, ca de obicei, de Cristian Grețcu, Silviu Petcu și Vlad Macovei, a avut în centrul atenției degustarea a trei dintre etichetele emblematice ale celei mai populare crame din Oltenia: Jiana Rose, Sfinții Petru și Pavel și Cabernet Sauvignon.

S-a vorbit despre vinuri pe înțelesul tuturor consumatorilor, despre povestea din spatele lor, despre  ilustrarea și valorificarea tradițiilor oltenești și, în general, a obiceiurilor românești, despre ce înseamnă munca oamenilor în vie și tehnologii. Deasemenea, s-a subliniat importanța vinului ca vector și agregator de socializare și bună dispoziție chiar și în contextul actual. Și, evident, s-a trecut prin note savuroase de degustare. Totul pigmentat cu umor de bun gust pentru că da, avem nevoie și de acest lucru. Dar trebuie să uitați și la emisiune pentru a-l savura cum trebuie pentru că eu am redat aici doar câteva aspecte mai concrete.

“Avem atâtea vinuri bune în România, ar fi păcat să nu ne jucăm un pic”

Plecând de la un Pinot Noir rose, un altfel de Pinot Noir, i-aș zice, și veți vedea de ce, Gabriel Roceanu a subliniat ideea necesității diversificării obiceiurilor de consum și în ceea ce privește vinurile. “Consumatorul român vrea și el să mai schimbe, poate să nu mai bea același tip de vin, în ideea <<Domne, eu beau numai un singur vin, pentru că ăla îmi place și pe ala îl știu>>. Au cam început să dispară astfel de obiceiuri, nu deodată, dar ușor. Avem atâtea vinuri bune în România, ar fi păcat să nu ne jucăm un pic!”, a spus reprezentantul Cramei Oprișor.

Iată-ne, așadar, în fața elegantei Jiana Rose – prima etichetă prezentată, un vin proaspăt, echilibrat, cu o frumoasă culoare roz piersică, fructat, cu arome de cireşe și piersici, alcool moderat (13%) şi finiș prelung.  Cum a ajuns astfel acest soi, Pinot Noir, despre care știm, în general, că nu e tocmai ușor de crescut și vinificat? Aici, am aflat că Pinot Noir-ul Cramei Oprișor (medaliat, de altfel, la competiții de profil) datorită zonei – consistenței solului și incidenței razelor solare pe plantație, este diferit de clasicul Pinot Noir de Burgundia; intens în culoare și structură, se potrivește foarte bine și în procesarea vinului rose. Jiana Rose se produce în cantități limitate, pentru că, a spus Gabriel Roceanu, Crama Oprișor vrea să își bucure publicul cu un rose, așa cum îl descriam mai sus, proaspăt. Iar ca preparate culinare care îl pot însoți  excelent, aceasta a recomandat somonul, fructele de mare și pastele.

Pe lângă notele de degustare, am aflat și explicația simbolisticii etichetei – Jiana Rose face parte din seria de vinuri ce ilustrează vechi tradiții oltenești alături de Rusalca Albă și Drăgaica Roșie. În cazul de față, eticheta reprezintă o copie după un covor oltenesc făcut manual la Tismana.

„Motivele sunt indiciile legendei zilelor noastre: Jiana, zână a locurilor, se arată grabnic oamenilor însetaţi ce trudesc întru avuţia şi rodul pământului. Celui cu poftă de licoare, preafrumoasa arătare îi potoleşte setea cu apa vie cu care hrăneşte copacul vieţii, izvorul tuturor lucrurilor şi protectorul fiecărui pământean. Binecuvântaţi sunt cei asupra cărora Jiana picură seva copacului vieţii, căci rădăcinile lui pornesc din însăşi inima curată a pământului”, au citit moderatorii noștri contra eticheta.

Iar de aici, discuția a dus la înțelegerea necesității discuțiilor degajate, relaxate în jurul vinului chiar și în aceste vremuri de criză și, în general, a înțelegerii vinului ca vector de socializare și bună dispoziție.

“Trebuie să avem și discuții degajate; noi, românii, dacă nu ne bucurăm și nu avem bună dispoziție, nu ne iese nici treabă serioasă. Vorbeam cu niște prieteni, zilele astea, cum să facem să repornim economia,  pentru că, dacă stăm serioși și cu mască tot timpul, nu o mai repornim niciodată. Noi nu putem să stăm așa. Suntem și balcanici, trebuie să ne distrăm când facem treabă. Bineînțeles că o facem serios, dar nu putem fără să ieșim, fără să avem buna dispoziție care e generată de modul în care cooperăm, de felul în care vorbim între noi. Dar hai că vom trece și peste asta (criza provocată de pandemie, n.a.),  să nu ne întristăm.” Ideea va mai fi reluată pe parcursul discuției.

Sfinții de pe etichete și oamenii care sfințesc locul la Crama Oprișor

Un alt vin prezentat a fost cupajul Sfinții Petru și Pavel Merlot și Cabernet Sauvignon, două soiuri versatile și expresive, dintre cele mai de notorietate. De culoare vișiniu intens, vinul dezvoltă îndrăzneț note de condimente, prune uscate, ciocolată și accente de fructe de pădure, condiment, vanilie și unt. Dens și catifelat, cu taninuri plăcute și elegante, vinul are o structură prietenoasă, 14% vol. alc. și un bun potențial de învechire.

Vinul face parte din seria Cupola Sanctis  care cuprinde11 vinuri cu nume de sfinți și a venit în întâmpinarea componentei puternic evlavioase a Olteniei, fiind concepute pentru a fi savurate și la petreceri aniversare. Și pentru că vorbim de sfinți, Gabriel Roceanu a dezvoltat mai pe larg (vedeți și în emisiune) rolul crucial pe care îl are implicarea oamenilor în grija pentru podgorie.

“Afacerea aceasta a vinului nu este doar un acționariat, acționariatul este pe hârtie, dar ea înseamnă 50% terrior, 50% implicarea oamenilor.”

Întrebat cum a reușit să închege această echipă la Oprișor și să aibă alături două mari valori ale vinului românesc, oenologul Liviu Grigorică și Veronica Gheorghiu – manager de cramă și oenolog, Gabriel Roceanu a spus subliniuat faptul că tot timpul la Crama Oprișor apar provocări, apare bucuria noutăților, pe lângă multă muncă.

“Ne-am unit în această echipă pentru că am descoperit că, în fiecare an, putem să facem ceva, nu ne plictisim. Ma întrebați, la începutul emisunii, dacă avem noutăți, noi, aici, la Oprișor, mereu avem provocări, noutăți. Nu avem vinotecă, o să ne construim, probabil. Dar noi abordăm filozofia asta a vinurilor care se pot savura acum bine și unele foarte bine peste câțiva ani.”

Am fost întrebați de ce lansăm vinurile high end roșii așa de rapid. Da, le lansăm rapid, dacă te uiți pe calendar, dar dacă vezi structura lor, felul în care au evoluat în baric și modul în care oenologii au realizat cupajul, iar în consistența vinurilor este tot ce trebuie, rezultatele sunt foarte bune”.

Haina pe care și-o îmbracă Oprișorul când iese în lume

În realizarea anumitor vinuri, precum și următorul prezentat, Cabernet Sauvignon, cunoscut ca Eticheta Roșie este necesară colaborarea și în ceea ce privește selectarea parcelelor și în funcție de cum se dezvoltă fructul, a mai explicat Gabriel Roceanu. Acesta a menționat și faptul că la Crama Oprișor nu se intervine mult asupra dezvoltării fructului, ci s-a optat pentru o  “tehnologie sustainable viti calcio” care presupune o intervenție cât mai redusă asupra plantației.

“Nu acționam chimic decât cu substante de protecție și lasăm să acționeze fauna. Încercăm să nu folosim substanțe chimice nici chiar împotriva moliilor, ci niște repelenți –  feromoni care resping înmulțirea acestor insecte.”

Iată-ne ajunși și la prezentarea acestui vin de excepție cu sticle numerotate, creație a lui Liviu Grigorică și a Veronicăi Gheorghiu, a cărui poveste merită să o ascultați în emisiune pe larg pentru că este un vin necesită multă atenție, de la verificarea parcelei, culegerea strugurilor atunci când trebuie și vinificarea lui. Am aflat despre el că nu se poate face în toți anii, pentru că e necesară o producție foarte bună (calitativ) care depinze mult de climă.

De aceea, acest Cabernet Sauvignon  apare descris pe site-ul cramei ca un vin care “spune mai mult despre aşezare decât se poate reda în cuvinte. Aduce laolaltă zile de blestem, de ger şi caniculă, cu zile în care niciun om cu mintea întreagă nu ar părăsi Oprişorul. Tumultuos, ardent, bogat, inteligent, convingător, învăluitor, parfumat precum un colţ de Rai şi săţios cât îi stă bine „vinului de înţelepciune”, aura acestui Cabernet de autor nu-l depărtează de pecetea pusă unui vin de terroir. Este haina pe care şi-o îmbracă Oprişorul când iese în lume.”  Rubiniu intens, gust de fructe de pădure, de “talpă de cozonac”,  adică acel gust de cozonac copt pe vremuri de bunica la cuptor, în tăvi de tablă – a explicat Gabriel Roceanu. Vol. alc 14, 5%. Recomandat lângă preparate precum costița de miel, diferite steak-uri și evident, cozonac.

Întrebat de ce se găsesc atât de greu anumite vinurile în ediții limitate, Gabriel Roceanu a vorbit despre unicitatea acestora, dând ca exemple etichetele din seria Artă si Vin.

“Aici sunt niște creații unicat, vinul este unicat și creația artistică, vizuală, pastică, la fel. Ar fi ieșit din comun să le repetăm. Ne asumăm acest lucru, știm că pierdem foarte mult din punct de vedere economic pentru că, dacă am repeta anumite ediții precum Fragmentarium, Erotikon, probabil că am avea am avea o cerere foarte mare și probabil că și în balanța comercială a companiei ar fi o cifră. Dar nu asta ne dorim. Bineînțeles, avem un business, contează cifrele, mai ales acum când e critică această zonă.

Revin, vinul e făcut să provoace bucurie, se consumă atunci când există joy, bună dispoziție, plăcere. Vinul are nevoie de componenta de socializare. La restaurant, la un cafe bar, la un eveniment, e o bucurie să consumi ceva, pentru că mergi să te simți bine, se degajă endorfine, se deschide apetitul de a discuta.”

În ceea ce privește vinurile din gamele high end, acestea sunt disponibile în zonele dedicate din anumite magazine de retail, cum sunt cele din nordul capitalei, în diferite magazine on line si în lanțul de distribuție din tiată țara. <<Când mi se pune întrebarea “de unde iau vinul?>>, întreb omul unde locuiește ca să știu să îl direcționez către cel mai apropiat depozit de unde se poate lua în cele mai bune condiții. Avem 45 de colaboratori unde ducem vinurile.”

“Dacă în România, un institut de cercetare și dezvoltare în viticultură ar putea ameliora acest soi hibrid – zaibărul, am fi primii care ar planta primele hectare de zaibar certificat autentic vitis vinifera.”

Și să revenim un pic și la vremuri de dinaintea acestui corolar întreg de știință pe care îl presupune azi producția vinului, discuția a mers și către “celebrul” zaibăr al oltenilor.  Gabriel Roceanu a explicat că zaibărul e un soi hibrid care nu se comercializează și acest lucru are justificări tehnice – în timpul fermentației, dezvoltă o concentrație de alcool metilic dăunătoare.

“Oamenii beau acasă soiuri hibride, inclusiv acest zaibăr în Oltenia, dar conține antociani mulți și dezvoltă o culoare intensă, dar nu foarte mulți tanini. Fiecare gospodărie îl procesează după cum consideră. Dacă, în România, un institut de cercetare și dezoltare în viticultură (care la noi nu sunt într-o stare excepțională ca în alte țări precum Spania, Italia, Franța, Germania) ar putea să amelioreze acest soi prin niște metode certificate și validate, cred că aș fi primul care ar planta primele hectare de zaibar certificat autentic vitis vinifera la Oprișor.”

Ca să încheiem, mi s-a părut interesantă sublinierea directorului general al Cramei Oprișor despre atenția pe care o acordă oamenii de aici modului în care aleg să prezinte fiecare gamă, pe nivele de complexitate. “Nu îmi place să le spun nivele de calitate pentru că noi suntem îndrăgosiți de toate vinurile, inclusiv de cele la bag in box; toate sunt foarte bune pentru locul/poziția pe care le au în piață.”

Acesta a mai adăugat că preferințele consumatorilor variază, dar asta e este ok atâta timp timp cât oamenii se simt bine și savurează împreună fie și diferite vinuri. “Cuiva îi place un Cabernet Sauvignon din 2017, cuiva unul din 2015, cuiva unul din 2009. Avem, de exemplu, un grup privat de clienți cu preferințe foarte diferite. unuia îi place Smerenie, altuia nu, fiecare are detectoarele lui de gust.”

Dar așa cum vă spuneam la început, dacă ați ratat emisiunea în direct, o puteți viziona pe pagina noastră de facebook. Cu un pahar de vin alături. Așteptăm și feedback-ul vostru!